În acea perioadă monitorizarea campaniei electorale în mass-media era efectuată de un grup de experţi de la Institutul Mass-media din Dusseldorf care, între cele două tururi de scrutin prezidenţial, au făcut un raport referitor la partizanatul mass-media de stat, inclusiv al ziarului Nezavisimaia Moldova în favoarea lui Petru Lucinschi. (Contrafort)

Un studiu al ziarelor naþionale de mare tiraj, realizat la sfârºitullui 1995 de Agenþia de Monitorizare a Presei (sprijinitã de NationalEndowment for Democracy, cu sediul în SUA), descrie o puternictendin] de partizanat în redactarea articolelor, ca ºi în selectareatemelor prezentate, datorit lipsei unei etici profesionale universalacceptate ºi restrictive [i, respectiv, gradului înalt de politizare. (Peter Gross - Colosul Cu Picioare de Lut)

Imediat după ’89, presa s-a polarizat, de unde sentimentul fiecăruia că serveşte o cauză. Însă această polarizare nu făcea decât să reproducă structurile anterioare. Ziariştii nu au făcut altceva decât să inverseze, simbolic, semnele, dar au continuat, în mare, acelaşi discurs (...). O presă polarizată politic serveşte o cauză exterioară ei. (M. Coman, Dilema 25/93)

Mai mult decât oricând, presa este polarizată şi se concentrează, economic, în câteva grupuri puternice. Articolele de media ridică în slăvi produsele trustului din care face parte publicaţia şi dau o atenţie mai mică celorlalţi jucători. (Petrişor Obae, Pagina de media)

Concluziile analizei arată că la nivelul anului 2007, în România avem o presă polarizată clar, o transparenţă mai mare a acţionariatului şi o asociere între interesele economice şi cele politice, situaţie similară cu ceea ce se întâmplă în alte ţări. Asocierea clară între mogulii media, care sunt ameni de afaceri care au avut succes în alte domenii şi actorii politici poate impune pe scena politică omul politic dorit în locul dorit. (Ion Stavre, Oligarhii media...)